Franz Kafka necenzurat: 799 de pagini de jurnal

Editura Pandora M a publicat recent în Colecția Anansi Ego volumul „Franz Kafka. Jurnal” (traducere din limba germană, ediție îngrijită – a III-a – și note de Radu Gabriel Pârvu) – inițiativă ce merită evidențiată.

Am deschis intimidantul cărțoi (799 de pagini îndesate) la întâmplare, într-un loc în care evreul praghez perora despre educație în termeni nu tocmai laudativi. Ăsta a fost cârligul. Nu redau pasajul – deși savuros – dintr-un soi de jenă ori poate din respect pentru Franz.

Oare ce-ar fi îngăimat, ce gest ar fi făcut Kafka dacă și-ar fi putut vedea jurnalul intim dezvelit? El, sfiosul care i-a scris pe patul de moarte amicului Max Brod pentru a-l ruga să nu(-i) publice niciodată „Castelul”, „Procesul” sau „America”?

Kafka jurnalistu’ e atât de sincer și de dezinvolt încât te îmboldește să-l spionezi, să-i apuci gândurile și să i le întorci pe toate părțile pentru a-i înțelege mai lesne cărțile, mai ales pe cele nefinalizate. E spumos, ațos, rău, cinic, uluit, anxios, pâinea lui Dumnezeu. E Kafka.

Dar oare știți cine a fost omul Franz Kafka? Las mai jos câteva prize, să-l puteți prinde … Cât despre Jurnal, mai cochetăm când l-om găta (ah, ce verb!) toți de citit.

Curiozități kafkiene

Figura dominatoare a tatălui său l-a determinat pe Franz Kafka (3 iulie 1883 – 3 iunie 1924) să dezvolte sentimentul de alienare, bătrânul vânzător de bastoane umilindu-și fiul încă din primii ani de viață;

După ce a eșuat ca avocat, Franz și-a încercat norocul în domeniul asigurărilor. A fost angajat la biroul de creanțe al Institutului de asigurări în caz de accident al muncitorilor din Boemia;

Kafka era un client obișnuit al bordelurilor din Praga. Nu ocolea nici aventurile de-o noapte cu chelnerițe, vânzătoare, barmanițe;

Kafka a suferit de ceea ce Freud a numit sindromul Madonna / Târfă. Franz considera fiecare femeie pe care o întâlnea ori virgină – castă, potrivită de soție, dar nepotrivită pentru sex -, ori curvă. În al doilea caz, își pierdea interesul imediat după consumarea actului sexual;

Ideea căsniciei îl dezgusta pe Kafka. De altfel, nu ezita să mărturisească în jurnal: „Coitul este pedeapsa pentru fericirea de a fi împreună”;

După mai multe relații eșuate, Kafka a cunoscut-o, într-o tabără pentru copii evrei, pe educatoarea Dora Dymant. Întâlnirea a venit însă abia în 1923, când Franz era deja măcinat de tuberculoza care-i va aduce sfârșitul;

Franz își construise un vis frumos împreună cu Dora, femeia care i-a fost alături până în ultima clipă: deschiderea unui restaurant în Palestina;

Înainte de moarte, Kafka i-a lăsat prietenului său Max Brod o scrisoare în care-l ruga să-i ardă toate scrierile, cu următoarele excepții: „Verdictul”, „Fochistul”, „Metamorfoza”, „Colonia penitenciară” și „Un medic de țară”. Așadar, „Procesul”, „America” și „Castelul” n-ar fi văzut niciodată lumina tiparului dacă Brod i-ar fi respectat dorința;

Jenat de trupul său sfrijit, Kafka făcea, la un moment dat, exerciții de gimnastică în fața unei ferestre deschise sub îndrumarea instructorului danez Jens Peter Müller, considerat la acea vreme un guru al sportului;

Nepot de măcelar, Franz Kafka a fost un împătimit vegetarian, dar și un contestatar al vivisecției.

Hai, puneți mâna pe „Jurnal”!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Utilizam cookie-uri pentru a-ti oferi cea mai buna experienta atunci cand folosesti site-ul nostru. Prin continuarea navigarii esti de acord cu modul de utilizare a cookie-urilor. Vezi Politica Cookies!