Citite, reluate ori cercetate în ultimul an, cărțile expuse matematic mai jos sunt, în esență, ochi deschiși spre cunoaștere și desfătare.
Studiul științific închinat vrăjitoriei în arta religioasă românească este o bijuterie nemaipomenită – parol! -, iar cel dedicat „Hunedoreștilor” o (re)așezare a unei istorii de familie în vetre proprii. Lucrarea Martei Petreu, fantastic documentată, este un gest justițiar în fața căruia Blaga ar fi înclinat probabil discret capul. Dinspre Cluj, așadar, cărți cu guler înalt, tare, de un alb orbitor.
Volumul înflorit pe marginea vieții și morții fiului lui Shakespeare, tălmăcit minunat în limba română de Mihaela Buruiană, e atât de gingaș încât îți lasă, la final, un gol amărui în inimă. Marcus Aurelius rămâne nemuritor, Vodolazkin din Kiev, magic, dar ce scriu eu … Convingeți-vă singuri!
1. „Hunedoreștii. O familie europeană”
Ioan-Aurel Pop
(Editura Școala Ardeleană, 2020)
2. „Blaga, între legionari și comuniști”
Marta Petreu
(Editura Polirom, 2021)
3. „Iconografia vrăjitoriei în arta religioasă românească. Eseu de antropologie vizuală”
Ioan Pop-Curșeu și Ștefana Pop-Curșeu
(Editura Școala Ardeleană, 2020)
4. „Lumea în care trăim. O scurtă introducere”
Richard Haass
(Editura Nemira, 2021)
5. „Hamnet”
Maggie O’Farrell
(Editura Pandora M, 2021)
6. „Inovația. Cum funcționează și de ce-i priește libertatea?”
Matt Ridley
(Editura Nemira, 2021)
7. „Odiseea genelor. Aventura speciei umane”
Évelyne Heyer
(Editura Nemira, 2021)
8. „Luna. O istorie pentru viitor”
Oliver Morton
(Editura Polirom, 2021)
9. „Gânduri către sine însuși”
Marcus Aurelius
(Editura Humanitas)
10. „Istoria insulei”
Evgheni Vodolazkin
(Editura Humanitas Fiction, 2021)
